sâmbătă, 4 iulie 2009

joi, 2 iulie 2009

教師について

Scrisoarea de dinainte se incheia undeva prin noiembrie, cu parfum de sarbatori, redecorari de vitrine, colinde, stiti voi, perioada in care ai senzatia ca o sa se intample ceva bun, cand salivezi pavlovian dupa un Mos Craciun iluzoriu, cand iti speri ca daca n-o sa ai un an mai bun, macar de revelion sa te distrezi. Pana acum, povestea asta dezlânată a mea s-a scris, cu mici exceptii, in timp real, apoi din ce in ce mai rar. Daca se intampla sa mai intarzii, faceam intotdeauna adnotari sa nu uit firul, trimiteam mesaje de scuze pentru cei care citeau. Sunt sincer cu voi – suntem in iunie, iar eu n-am mai scris nimic. Nici macar adnotarile despre care ziceam. Chiar daca, in tot timpul asta, mi-am repetat in minte doua propozitii din Respirarile lui Nichita: „Cuvintele sunt partea noastra eterna. Nescrise, mor”. Citatul asta mi-a ramas mostenire, printre altele, de la primul profesor de scenaristica, Valeriu Dragusanu. E ultimul lucru pe care ni l-a spus, in ultima ora de curs (nu preda decat la anul intai). Ca si cum, stiind ca mori, te intorci o clipa in pragul „marii treceri” si lasi un blestem celor din urma. Acum ceva timp, intre doua zboruri, gandul asta a revenit. Obsesia ca as fi lasat inca un lucru neterminat, m-a facut sa-l repet de cateva ori, pana cand am zapacit cuvintele alea de tot. Si uite asa, in timp ce avionul se desprindea de pista si ii dadea zor sa se-mpunga cu norii, eu am murmurat ca pe o rugaciune: „Cuvintele sunt partea noastra nescrisa.” (...)
georgemoise.wordpress.com/

Giovanetti a ajuns in Australia





giovanni.ro

miercuri, 6 mai 2009

Ca tot veni vorba despre bicle

4 bijuterii...



Cum ar fi sa-ti "dispara" o bicicleta d-asta?
La noi "recordul" este de 2 biciclete intr-o singura luna :))))

Ce tip de bicicleta credeti ca este potrivit pentru Mahacity?





:)

sâmbătă, 18 aprilie 2009

Branding de chestie* #2


"Realitatile romanesti

Am folosit sintagma de mai sus intr-o conversatie si, cum se intampla cateodata, m-a izbit brusc stranietatea pluralului. Am cugetat putin si mi-a fost imposibil sa gasesc o forma asemanatoare in alte limbi - fireste m-am rezumat la cele pe care le stiu - dar intuiesc ca e o chestiune profund romaneasca care, analizata obiectiv, ne poate spune cate ceva.

Putem trage concluzia ca pentru noi nu exista o singura realitate indubitabila (pe cat poate fi), fluida si impartasita, macar ca intentie. Exista se pare in mentalul nostru colectiv certitudinea ca exista mai multe paliere de realitate. Realitatea politistilor, realitatea ortodoxa, realitatea jurnalistica si economica si asa mai departe, toate acestea comunicand si intersectandu-se dar neputand forma un monolit pe care sa-l numim pur si simplu REALITATE. La singular.

Iar daca stim ca realitatea e o negociere continua din partea unor subiecti a unui spatiu comun care devine astfel obiectiv, plurarul "realitati" da seama de o incapacitate de negociere.

Asa se explica, poate, de ce audiatur et altera pars devine o necesitate in Romania de vreme ce aici fiecare are dreptatea lui, ba mai mult realitatea lui fundamental diferita de a celorlalti."

Un vechi "prietena": marea evadare

*chestie: un teritoriu, o formatiune statala, o natiune, o tara, poate chiar o patrie.

sâmbătă, 11 aprilie 2009

Cool stuff for big kids :)


Coolbazaar.ro este un magazin online pentru copiii mari. "Copii" care nu-si pot refuza inca o geanta, pentru ca O MERITA. Si, dupa ce si-au oferit cadoul ce li se cuvine, se vor aseza sa citeasca o carte buna sau vor merge la un concert bun.

Coolbazaar combate griul autohton, “uniformele” sau trend-urile; este convins ca si o pereche de ciorapi poate sa fie insufletita; la fel ca un zambet. Sau o geanta, sau o casca de motor, sau un castron. Asta pentru ca cei care le deseneaza sunt designeri. Unii celebri, altii mai putin celebri. Dar cu siguranta toti stiu ca "frumusetea va salva lumea."
Noi ne-am ales deja "cateva" lucruri... incercam sa salvam lumea :))

coolbazaar.ro

Speedy Giovanetti a ajuns in Thailanda





giovanni.ro

luni, 6 aprilie 2009

miercuri, 1 aprilie 2009

Branding de chestie* #1


Am facut fotografia asta in Barcelona, pe drumul dintre hotel si aeroport. Ne intorceam in Mahacity. Premonitie tristestetica.
Da' cica o sa fie bine. Aproape la fel de bine ca-n Barcelona.

Bafto delo delo!

*chestie: un teritoriu, o formatiune statala, o natiune, o tara, poate chiar o patrie.

Giovanetti a ajuns in Londra.





giovanni.ro

Bebe Jo

Dupa un travaliu lung s-a nascut JoKids.ro
Ne-am temut ca o sa fie nevoie de cezariana... pana la urma a fost o nastere normala, intr-o maternitate din Romania. Mama se simte bine, este sanatoasa si fericita; putin obosita.

JoKids.ro este un magazin online care isi doreste sa bucure copiii frumosi si destepti . Asa cum sunt toti copiii. Si sa aduca culoare in copilaria lor. JoKids.ro asteapta toti parintii frumosi si destepti (asa cum sunt toti parintii) sa faca o vizita pe site ca sa aleaga ce se potriveste cel mai bine omuletului (sau omuletilor) lor.

Agatha Ruiz de la Prada, Tutto Picolo sunt doar cateva dintre brand-urile pe care JoKids.ro le aduce in exclusivitate in Romania.

Ii dorim lui Jo viata frumoasa si lunga.

JoKids.ro

luni, 2 martie 2009

Mahacity


Cand apare ura nu mai poti discuta calm despre impostura, mitocanie, prost gust sau kitsch. Te sufoci. De, ura-i sentiment puternic.

Saracu’ Mahacity…

Gata. Ne luam doctoria si totu’ o sa fie bine. Maine e luni si-avem treaba. Sa fim nemti la lucru (daca ne lasa romanii) si romani seara.

duminică, 1 martie 2009

Martisor


Pentru voi: iubite, cliente, naive, amante, frumoase, colaboratoare, destepte, urate, prietene, slabe, ambitioase, curve, geniale, grase, cunoscute, proaste, curioase, neveste sau sotii.

sâmbătă, 28 februarie 2009

Prin arhive


Scotoceam azi prin arhive. Am dat si de folderele cu Imagoo. Prilej de bere; oricum e vineri seara. Amintiri placute si mai putin placute. Multe nopti, multe beri, multi nervi, multi giga, multe telefoane, multe mailuri, multi amici si cativa prieteni. Una peste alta ne-a placut proiectul, poate prea mult. Cumva ii ducem dorul... Au trecut 3 ani? Sau 4?
Gata. A trecut. La orizont apare

vineri, 27 februarie 2009

日本からの物語

La 31 de ani, după o perioadă bună de lucrat prin birouri, culminând cu o agenţie de publicitate, m-am îmbarcat pe un vas de croazieră ca fotograf. Cum am ajuns acolo? Am realizat două lucruri elementare: 1. lumea e mai mare decât biroul în care putrezeam zi de zi şi 2. şeful meu direct era un imbecil patentat. Toţi mi-au zis că dpdv al carierei, era un soi de sinucidere… But who needs a career when you have a life?! După trei luni prin Alaska, ne-am îndreptat spre sud. Undeva între Fort Lauderdale şi Acapulco, în croaziera care trecea Canalul Panama, am cunoscut-o pe Miwako. Regulamentul de pe vas e destul de strict în ceea ce priveşte „interacţiunea pasager - echipaj”, cu toate astea am invitat-o să bem ceva la unul din barurile de pe vapor. Am ieşit o singură data împreună, ea a băut o Margarita, eu două Cuba Libre, am stat de vorbă… şi atât. Era 20 octombrie 2006, cu o zi după ce împlinisem 32 de ani. Croaziera se termină, ea se întoarce în Japonia, eu îi fac cadou o poză pe spatele căreia scriu fără să cred un cuvânt „See you in Japan”. După Panama, au urmat două săptămâni în Hawaii, apoi din nou Riviera Mexicană şi din ce în ce mai în sud. Păstrasem cartea de vizită a lui Miwako, dar nu i-am scris. Mai aveam o duzină de cărţi de vizită de la pasageri cu care chipurile mă împrietenisem, schimbasem două trei e-mailuri şi atât. Prin noiembrie, sunt chemat în birou la photo manager: Ce dracu’ ai mai făcut de data asta? Ai un mail de la head-office. Era Miwako. Pentru că nu ştia adresa mea de e-mail, scrisese companiei de turism din Japonia de la care cumpărase biletul, ei trimiseseră la Celebrity (compania de cruising), Celebrity trimisese la Ocean Images (tipii pentru care lucram, care aveau concesiune foto la vremea aia pe vasele Celebrity) şi în final, mailul ajunsese de la head-office pe Infinity (vasul pe care mă aflam). ...
georgemoise.wordpress.com/

joi, 26 februarie 2009

Dragii nostri


tepari, cunoscuti si necunoscuti,
va dorim numai ~!##@:;%&###@!~?*#*@%~!**#~!##@:;%&###@!~?*#*@%~!**#@%&##~!**#~!##@:;%&###@!~?*#*@%;%#@~?!&###@!~?*#*@%~!**#~!##@:;%&#!##@!~?*#*@%~!**#@%~!**#~!##@:;%&##?#@!~?*#*@%

miercuri, 25 februarie 2009

Drum bun!




Un fost coleg si vesnic prieten a plecat in lume. Trecand peste regretele imbibate cu invidie ii uram drum bun... si sa ne vedem intamplator in Pattaya.
giovanni.ro

no noise